Str. Traian nr. 1, sector 3, București, 030571
contact@fundatiaotpbank.roEdiția I a programului de orientare vocațională startAware
Cum ar suna pentru tine dacă ai fi un tânăr de liceu ca timp de 3 luni de zile, o dată la două săptămâni, să ieși din zona de confort și să explorezi împreună cu alți tineri de vârsta ta și cu traineri pasionați de orientarea vocațională, teme precum autocunoașterea, dezvoltarea de abilități pentru viitor, luarea de decizii sau realizarea unui plan de carieră? Și pe lângă asta, în aceste intervale de două săptămâni, să ai provocări de interacțiune cu mediul real din jurul tău în care să vezi cum arată în practică toate lucrurile pe care le-ai experimentat în „laboratorul” din training? – Nouă ne sună a test de reziliență, a alegere curajoasă, a determinare și a acțiune bazată pe curiozitate. Asta au experimentat cei 16 participanți la prima ediție a programului de orientare vocațională a fundației noastre, programul startAware.
Întrebări la care au căutat răspuns participanții primei ediții startAware
Din articolul nostru anterior, ai aflat deja care sunt lucrurile care i-ar motiva în general pe tineri să accepte o astfel de provocare, însă dacă te întrebi care au fost motivațiile tinerilor care au participat concret în program, răspunsurile sunt multiple. Pe de o parte, a fost interesul de a învăța ce criterii să ia în calcul pentru a-și alege un job sau cum să-și gestioneze banii. Pe de altă parte, a fost dorința de a cunoaște opțiuni de facultăți sau cursuri versatile de dezvoltare. Și totodată, o motivație a mai fost dorința de a înțelege cum să-și dea seama la ce sunt buni, fără să fie subiectivi.
„Arhitectura” programului
Cum am răspuns noi acestor lucruri a fost să punem în scenă ceea ce știm cel mai bine: activități de educație non-formală prin care să învățăm împreună – participanți de la formatori și formatori de la participanți. Poate ai auzit deja de modelul învățării experiențiale dezvoltat de Kolb (Kolb, 1984) care presupune 4 etape ale învățării:
- Învățare concretă
- Observare reflectivă
- Conceptualizare abstractă
Și
- Experimentare activă
Am adoptat și noi acest model în programul startAware și astfel, am pus în acțiune și i-am provocat la reflecție pe participanți în ceea ce privește o serie de provocări din care au putut înțelege mai bine cine sunt, ce îi definește și ce nu îi definește, jocuri de rol prin care au înțeles mai bine perspectivele celor din jurul lor, activități de lucru în echipă care i-au ajutat să înțeleagă care sunt rolurile în care performează cel mai bine și activități individuale care au scos la iveală talente, abilități, cunoștințe și pasiuni. Acestea nu au rămas doar la stadiul de experiențe sau reflecții, ci au devenit modele prin care participanții au înțeles cum îi ajută toate acestea în situațiile de zi cu zi și cum seamănă modelele din training, cu viața reală.
Ce urmează?
Ultimul pas al modelului lui Kolb, însă, rămâne în mâna participanților care au acum la îndemână instrumentele necesare pentru a-și răspunde la întrebări și a-și adresa altele noi, pentru a experimenta și a lua decizii, pentru a fi proactivi și a fi conștienți de pașii pe care-i au de urmat pentru a-și atinge obiectivele. Nu știm exact cum arată procesul experimentării pentru participanții startAware, dar ce știm e că la finalul proiectului s-a format o comunitate care acum se poate încuraja și ajuta să exploreze asta împreună.
Pentru ediția a II-a startAware ne propunem să testăm un format diferit al programului, de 6 zile consecutive de workshopuri și provocări, dar ne așteptăm la o experiență cel puțin la fel de captivantă.
Bibliografie:
Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: Experience as the source of learning and development. Englewood Cliffs, N.J: Prentice-Hall.
